Pontica Elidor Flualgin 40 cpr, Elidor

• Sustine imunitatea/capacitatea de autoparare a organismului (Soc, Catina)
• Efect benefic asupra respiratiei si functionarii tractului respirator; efect placut asupra gatului, faringelui si corzilor vocale, ajuta in caz de iritatie a gatului si faringelui (Echinacea); ajuta in caz de raceala comuna si iritatie in gat (Soc)
• Ajuta la revigorarea organismului, sustine echilibrul hormonal (Salcie)
• Sustine relaxarea, starea de bine fizica si mentala (Salcie)
• Efect antioxidant/protejeaza organismal de actiunea radicalilor liberi/stresului oxidativ (Soc, Catina)

Compozitie: Catina, salcie, tinctura de sanziene, tinctura de frunze de soc, tinctura de calina rosie

CATINA – Fructele conţin acid ascorbic, carotenoide, vitamine E, B2, PP, P, acid folic, ulei. Uleiul este utilizat în tratamentul ulcerului, arsurilor şi în ginecologie. Sucul apos, filtrat şi îndulcit cu zahăr, adăugându-se şi 2% carbonat de calciu este transformat în sărurile de calciu ale unor acizi organici, existenţi în fructele de cătină, constituie un sirop vitaminizat şi răcoritor. (Atlas Plante Medicinale, Anatolie Nistreanu, 2017)  Cătina, o plantă cu valoare terapeutică inestimabilă, ce crește spontan și în România, conține o mulțime de vitamine și compuși bioactivi: vitaminele A, B2, C, E, K, acid folic, carotenoizi, fitosteroli-ergosterol, stigmasterol, acizi grași nesaturați și amino acizi esențiali. Cătina are activități antioxidante, imunomodulatorii și antineoplazice, intervine în mod activ în creșterea toleranței la efort. Este folosit ca expectorant în bolile astmatice, în afecțiuni cardiace, previne bolile vaselor, este o sursă naturală de vitamina C. Catina contine o serie de beneficii importante pentru sanatate si frumusete deopotriva:
– antioxidanti: flavonoide (quercetina), fenoli, catechine si taninuri;
– minerale: calciu, potasiu, magneziu, fier, fosfor, sulf, seleniu, cupru si zinc;
– vitamine: vitamina C cu un continut mai mare decât cel al portocalelor, vitaminele B1, B2, B6, B9 (folate), A, E, D, K si P;
– acizi grasi Omega 3, Omega 6, Omega 7 si Omega 9, catina fiind probabil singura planta din lume care asigura toti acizii de tip Omega;
– acizi grasi nesaturati: acid linoleic si acid alfa-linoleic (ALA) care nu pot fi produsi de corpul uman din cauza lipsei anumitor enzime;
– carotenoizi, pigmentii care confera culoare fructelor de catina;
–  aproximativ 18 aminoacizi.

SALCIA – (Salix alba) contine o substanta chimica numita salicina, care are efect antiinflamator. Salicina functioneaza in moduri similare cu acidul acetilsalicilic.

Odata ce salicina este absorbita, se descompune in diversi derivati de salicilat, care au o varietate de efecte terapeutice. Efectele extractului de salcie alba dureaza mai mult decat efectul acidului acetilsalicilic  pentru a se produce, dar tinde sa dureze mai mult si sa provoace mai putine reactii adverse decat acidul acetilsalicilic.
Compusii antioxidanti numiti glicozide polifenolice si flavonoide se gasesc si in scoarta de salcie alba. S-a demonstrat ca acestea protejeaza impotriva stresului oxidativ si a diferitelor simptome corelate cu imbatranirea precum performanta fizica slaba si declinul cognitiv.
Salicina, fragilina, salicortin si alti salicilati joaca un rol important in actiunile terapeutice ale extractului.

Inca de pe vremea lui Hipocrate, oamenii au mestecat scoarta de salcie alba pentru a atenua in mod natural durerea si inflamatia. Astazi studiile au demonstrat ca scoarta de salcie are capacitatea de a reduce inflamatia si stresul oxidativ si de a creste activitatea antioxidanta, inclusiv concentratia glutationului.
Studiile in vitro si studiile pe animale au descoperit ca efectele analgezice ale extractului de salcie se datoreaza capacitatii sale de a elimina radicalii liberi si de a reduce sinteza mediatorlor inflamatori, inclusiv factorul de necroza tumorala a si factorul nuclear kappa B.
De asemenea, pare sa scada sinteza de prostaglandine, reducand inflamatia care duce la dureri precum crampe si, de asemenea, febra.

SANZIENE – conţin flavonoide, în cantităţi mici glicozide iridoide, tanin, urme de uleiuri esenţiale, enzime pentru închegarea laptelui de origine animală, acizi vegetali. Florile de sânziene au efect uşor sudorific, diuretic, reduc crampele. Datorită efectului diuretic şi sudorific, ceaiul este utilizat în medicina populară împotriva bolilor renale, biliare, cele ale ficatului, respectiv ale căilor respiratorii.

SOC – Constituentul principal al florilor de soc este o heterozidă- sambunigrozida. Mirosul greţos al florilor proaspete este conferit de o serie de amine alifatice. Florile mai conţin mucilag, urme de ulei volatil, tanin, acizi organici, saponozide, rutozidă. Ele au acţiune diuretică, sudorifică şi emolientă, laxativă, antireumatică şi antinevralgică.

Dr. Kosta Mumcuoglu din Ierusalim a fost prima persoana care a descoperit ca boabele de soc sunt capabile sa neutralizeze activitatea hemagglutininei prezente pe suprafata multor virusi, impiedicand patrunderea acesteia in celule. Pe de alta parte, deoarece floarea de soc are proprietati diaforetice care actioneaza asupra epiteliului bronsic, reuseste sa creasca productia de secretii alveolare bronhiolare. In plus, virtutile sale antiinflamatorii si antigripale au fost foarte utile pentru tratarea sinuzitei. Multe studii in care siropul de soc sau comprimatele cu extract de soc au fost administrate pacientilor si-au demonstrat eficacitatea in combaterea simptomelor, cum ar fi febra, cefaleea si congestia nazala.Atat in trecut, cat si in prezent, capacitatea florilor de soc de a trata bolile respiratorii a fost apreciata, de fapt, Hipocrate a considerat planta de soc ca fiind “trusa toracica”.  Chiar si atunci cand o epidemie de gripa a afectat Panama in 1995, guvernul acestei natiuni a folosit extracte de soc pentru a o combate. Efectele imunomodulatoare ale fructelor de soc au facut obiectul unor cercetari si se pare ca acestea stimuleaza sistemul imunitar al persoanelor slabe sau imunocompromise. Ceea ce este cert este ca sistemul imunitar beneficiaza de fitochimicalele din soc, deoarece astfel se permite apararii organismului sa aiba resurse diferite pentru a combate amenintarile din afara organismului.

CALINA ROSIE – In scoarta viburnului, au fost identificati pana la 9 compusi ai structurii iridoide, care au fost numiti opulusiridoizi. Prin urmare, s-a aflat ca scoarta de calin contine o glicozida amara (viburnina), tanin, flavonoide, un complex rezinos, esteri ai acidului valerianic si amidon.
Aceste substante active, ii ofera plantei actiune sedativa, antispastica si hemostatica, tonica pentru sistemul nervos si de sedativ uterin.
Actiunea relaxanta a scoartei de calin permite cresterea circulatiei si a fluxului sanguin. Astfel, muschii relaxati lucreaza mai eficient si fluxul sanguin imbunatatit ajuta la eliminarea toxinelor din organism. In plus, aresi proprietati vaso-dilatatoare care largesc vasele de sange, permitand sangelui sa curga mai usor si exercitand un efect pozitiv asupra tensiunii arteriale. Compusii anti-spasmodici din scoarta actioneaza si asupra celorlalte tipuri de crampe din organism, ca de exemplu: spasme bronsice, gastrointestinale, genito-urinale si spasme ale muschilor scheletic (pentru crampele picioarelor).

Doze si mod de administrare: 3-6 comprimate pe zi. A nu se depasi doza zilnica recomandata.

Reactii adverse: nu se cunosc.